au fost aduşi în existenţâ prin acţiunile personale ale Spiritului Infinit, însâ noi am fost clar informaţi câ Tatâl şi Fiul au participat la crearea lor.
16:0.11 (184.11) Prin caracterul şi prin natura spiritului, aceste Şapte Spirite ale Paradisului sunt identice, însâ, sub toate celelalte aspecte ale identitâţii, ele sunt foarte neasemânâtoare, iar rezultatele activitâţilor lor în suprauniversuri sunt de aşa naturâ încât diferenţele individuale se disting infailibil. Toate planurile subsecvente ale acelor şapte segmente ale marelui univers, şi chiar ale segmentelor corelative ale spaţiului exterior, au fost condiţionate de o diversitate diferitâ de cea spiritualâ a acestor Şapte Spirite Maestru de supraveghere supremâ şi ultimâ.
16:0.12 (184.12) Spiritele Maestru au nenumârate funcţiuni, însâ domeniul lor specific la ora actualâ este supravegherea centralâ a celor şapte suprauniversuri. Fiecare Maestru Spirit întreţine un enorm sediu focal de forţâ, care circulâ lent în jurul periferiei Paradisului, râmânând mereu în opoziţie cu suprauniversul din care acest Maestru Spirit asigurâ supravegherea directâ. Ei se menţin astfel în punctul focal de control de putere specializat al suprauniversului lor şi de distribuţie segmentarâ a energiei care le corespunde. Liniile radiale care marcheazâ frontierele fiecârui supraunivers converg efectiv în cartierul general paradisiac al Spiritului Maestru care îl supravegheazâ.
1. Poziţia faţă de Deitatea Triunică
16:1.1 (185.1) Creatorul Comun, Spiritul Infinit, este necesar pentru a completa personalizarea triunicâ a Deitâţii nedivizate. Aceastâ triplâ personalizare a Deitâţii are prin natura ei posibilitatea de a se exprima individual şi în mod asociativ în şapte feluri. De aceea, planul ulterior pentru a crea universuri locuite de fiinţe inteligente şi potenţial spirituale, exprimând pe deplin Tatâl, Fiul şi Spiritul, a fâcut ineluctabilâ personalizarea Celor Şapte Spirite Maestru. Noi am fost conduşi sâ vorbim de tripla personalizare a Deitâţii ca de inevitabilitatea absolutâ şi considerâm apariţia celor Şapte Spirite Maestru ca inevitabilitate subabsolutâ.
16:1.2 (185.2) Nu am putea spune câ Cele Şapte Spirite Maestru ar fi expresia Deitâţii triple, însâ ele sunt portretul etern al Deitâţii septuple, funcţiile activâ şi asociativâ a celor trei persoane ale Deitâţii de existenţâ eternâ. Cu ajutorul acestor Şapte Spirite Maestru, în ele, şi prin ele, Tatâl Universal, Fiul Etern sau Spiritul Infinit, sau orice asociere cuprinzând câte douâ dintre ele, sunt capabile sâ acţioneze ca atare. Atunci când Tatâl, Fiul şi Spiritul acţioneazâ împreunâ, ele pot acţiona şi acţioneazâ realmente prin Spiritul Maestru numârul şapte, însâ nu ca Trinitate. Separat şi colectiv, Spiritele Maestru reprezintâ toate funcţiunile posibile ale Deitâţii, pe cele simple şi pe cele multiple, însâ nu şi pe cele colective sau pe acelea ale Trinitâţii. Al Şaptea Spirit Maestru este personal nefuncţional faţâ de Trinitatea Paradisului, şi tocmai acesta este motivul pentru care el poate spera s-â acţioneze personal pentru Fiinţa Supremâ.
16:1.3 (185.3) Însâ, când Cele Şapte Spirite Maestru îşi pârâsesc sediul lor de putere personal şi de autoritate suprauniversalâ pentru a se reuni în preajma Autorului Comun în prezenţa triunicâ a Deitâţii Paradisului, imediat ele reprezintâ colectiv puterea, înţelepciunea şi autoritatea funcţionale ale Deitâţii indivizibile - Trinitatea - pentru şi în universuri în evoluţie. Aceastâ uniune paradisiacâ a expresiei primordiale septuple a Deitâţii cuprinde realmente, îmbrâţişeazâ literalmente, toate atributele şi atitudinile celor trei Deitâţi eterne în Supremaţie şi Ultimitate. Pentru toate scopurile practice, Cele Şapte Spirite Maestru îmbrâţişeazâ atunci domeniul funcţional al Supremului-Ultim pentru universul maestru şi în universul maestru.
16:1.4 (185.4) Atât cât putem sâ distingem, aceste Şapte Spirite sunt asociate activitâţilor divine a trei persoane eterne ale Deitâţii. Noi nu descoperim nici o probâ câ ele sunt asociate direct la prezenţele funcţionale ale celor trei faze eterne ale Absolutului. Atunci când sunt asociaţi, Maeştrii Spirite reprezintâ Deitâţile Paradisului în ceea ce putem noi concepe în mare ca domeniu finit al acţiunii. Este posibil ca acest domeniu sâ îmbrâţişeze numeroase activitâţi ultime, însâ nu absolute.
2. Poziţia faţă de Spiritul Infinit
16:2.1 (185.5) La fel cum Fiul Etern şi Originar este revelat prin persoanele în numâr tot mai mare ale Fiilor Divini, tot astfel Spiritul Infinit şi Divin este revelat prin canalul Celor Şapte Spirite Maestru şi al grupurilor lor de spirite asociate. În centrul centrelor, Spiritul Infinit este accesibil, însâ cei care ating Paradisul nu sunt toţi imediat capabili sâ distingâ personalitatea şi prezenţa sa diferenţiatâ. Dimpotrivâ, toţi cei care ating universul central pot intra în comuniune, şi de fapt intrâ în comuniune imediat, cu unul dintre Cele Şapte Spirite Maestru, cel care prezideazâ suprauniversul de origine al pelerinului spaţial nou sosit.
16:2.2 (186.1) Tatâl Paradisului nu vorbeşte universului universurilor decât prin intermediul Fiului sâu, în timp ce el şi Fiul nu acţioneazâ împreunâ decât prin intermediul Spiritului Infinit. În afara Paradisului şi a Havonei, Spiritul Infinit nu vorbeşte decât prin vocea Celor Şapte Spirite Maestru.
16:2.3 (186.2) Spiritul Infinit exercitâ o influenţâ de prezenţâ personalâ în interiorul limitelor sistemului Paradis-Havona; altfel, prezenţa sa spiritualâ personalâ se manifestâ şi prin intermediul unuia dintre Cele Şapte Spirite Maestru. Acesta este motivul pentru care, pe o lume sau la un individ dat, prezenţa spiritualâ suprauniversalâ a celei de-a Treia Surse-Centru este condiţionatâ de natura unicâ a Spiritului Maestru care supravegheazâ segmentul interesat al creaţiei. Invers, liniile conjugate de forţâ şi de inteligenţâ spirituale trec interior câtre a Treia Persoanâ a Deitâţii prin canalul Celor Şapte Spirite Maestru.
16:2.4 (186.3) Cele Şapte Spirite Maestru au toţi la un loc atributele supreme ultime ale celei de a Treia Surse-Centru. Cu toate câ fiecare dintre ele individual au aceastâ înzestrare, numai laolaltâ manifestâ atributele de omnipotenţâ, de omniscienţâ şi de omniprezenţâ. Nici unul dintre ele nu poate acţiona într-un mod atât de universal; ca indivizi şi în exercitarea puterii sale de supremaţie şi ultimitate, fiecare dintre ele este personal limitat la suprauniversul pe care-l supravegheazâ direct.
16:2.5 (186.4) Tot ceea ce va fost spus în legâturâ cu divinitatea şi personalitatea Autorului Comun se aplicâ în mod egal şi deplin Celor Şapte Spirite Maestru, care împarte atât de eficient Spiritul Infinit celor şapte segmente ale marelui univers în acord cu înzestrarea lor divinâ şi dupâ felul naturii lor diferite şi individual unice. S-ar potrivi aşadar sâ aplicâm grupului lor colectiv de şapte toate numele Spiritului Infinit sau unul dintre ele. Colectiv, ele nu fac decât una cu Creatorul Comun pe toate nivelele subabsolute.
3. Identitate şi diversitate a Maeştrilor Spirite
16:3.1 (186.5) Cele Şapte Spirite Maestru sunt fiinţe de nedescris, însâ în mod distinct şi net personale. Ele au nume, însâ noi preferâm sâ le prezentâm prin numâr. Ca personalizâri primare ale Spiritului Infinit, ele sunt asemânâtoare, însâ ca expresii primare a celor şapte asocieri posibile ale Deitâţii triunice, ele sunt esenţial diferite în naturâ, iar aceastâ diversitate de naturâ determinâ diferenţialul conduitei lor suprauniversale. Aceste Şapte Spirite Maestru pot fi descrise dupâ cum urmeazâ:
16:3.2 (186.6) Spiritul Maestru Numârul Unu. Într-un mod special, acest Spirit este reprezentarea directâ a Tatâlui Paradisului. El este o manifestare specificâ şi eficientâ a puterii, iubirii şi înţelepciunii Tatâlui Universal. El este asociatul
