a 1654, «Orientalia Christiana Analecta», no. 227, Roma, 1986; Victor Papacostea, Civilizatie românească şi civilizaţie balcanică, Bucureşti, 1983; P.P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei RPR, vol. I, Bucureşti, 1959; Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în Ţările Române în sec. XVI–XVIII, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1983; Demonstene Russo, Studii şi Critice, Bucureşti, 1910; idem, Elenizmul în România.Epoca bizantină şi fanarioţii, Bucureşti, 1912; Elena Siupiur, Bălgarska emigrantska Inteligentzija v Rumanija prey XIX-ti vek, Ed.Acad., Sofia, 1982; idem, Bălgarskite ucilishta v Rumânia prez XlX-ti vek, Ed. Acad., Sofia 1999; Emil Turdeanu, Etudes de litterature roumaine et d’ecrits slaves et grecs des Principautes Roumaines, Leiden, 1985; idem, Miniatura bulgară şi începuturile miniaturii româneşti, dans Oameni şi cărţi… op-cit, p. 169–232; L. Vranoussis, L’hellenisme post-byzantine et l’Europe. Manuscrits, livres, imprimeries, «XVIe Congres Internaţional d’etudes byzantines» Viena, 1981.
70
Academia Română, Istoria Românilor, voi. III–VII, Bucureşti, 2001, 2003; Johannes Faensen, Die Albanische Nationalbewegung, Berlin, 1980; Institut po Istoria na BAN, Istoria na Sătgarija, tom. I–VII, Ed. Acad. Sofia, 1979, 1981, 1982, 1983, 1985, 1987, 1991; Institut po istoria na Ban, Atlas na bălgarska istorija, Ed. Acad. Sofia, 1963; Barbara Jelavich, History of the Balkan, I, Cambridge Univ.Press, New-York, 1983; idem, The Britisch Traveller in the Balkan: The Abuses of Ottomann Administration in the Slavonie Provinces, in «Slavonie and East European Review», tome. 33, no. 81, 1955, p. 396–413; Măria Todorova, Imagining the Balkam Oxford University Press, 1997, ed. Roumaine Balcanii şi Balcanismul, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2000.
71
Jean Nouzille, Histoire de la frontiere entre l’Autriche et l’Empire Ottoman, Paris, 1991; Emil Palotas, Osterreichische diplomatische Quellen zur Balkanpolitik der Habsburgmonarchie in der zweiten Hălfte des 19.Jahrhunderts, in Leş documents diplomatiques. Importantes sources des etudes balkaniques. Actes de la Conference scientifique internaţionale,Tueing-Munich, 4–6 mai 1986, Roma 1988, p. 151–163; G.S. Rakovski, Preselenie v Russija i ruskata ubiistvena politika za bălgarite, (Bucureşti), 1861; Spisok naselennîh mest Rossiiskoi Imperii po svedenija 1859. Hersonskaja Gubernija, Spb., 1868, p. XVII, apud Elena Hadjinikolova, Bălgarskite preselnitzi…op.cit, p. 20–30.; Karl Teblizov, Măria Vekova, Marin Liuliuşev, Bălgarskoto obrazovanie v Banat i Transilvanija, Veliko Târnovo, 1996.
72
Lya Benjamin, Evreii din România în texte istoriografice.Antologie, Edit. Hasefer, Bucureşti, 2002; Luminiţa Fassel, Das deutsche… op.cit., Carol Iancu, Les Juifs en Roumanie. 1866–1919. De l’exclusion á l’emancipation, Aix-en-Provence, 1974; edition roumaine, Ed. Hasefer, Bucureşti, 1996; L. Rotman, Şcoala israelito-română (1851–1914), Ed. Hasefer, Bucureşti, 1999; Josef Sallanz, Zum Migrationverhalten bei den russischen Lipowanern und Ucrainern in der rumănischen Dobrudscha, RESEE, tom XLIV, no. 1–14, 2006, p. 43–58 ( et Bibliographie sur la structure ethnique et confesionnele de la Dobrudscha); E.Siupiur, Changements. op. cit, p. 509–511; V. Traikov, Ideologhiceski tecenija programi v natzionalno-osvoboditenite dvijenija na Balkanite do 1878 g., Sofia, 1978 (red. roumaine, Curente ideologice şi programe din mişcările de eliberare naţională din Balcani până în anul 1878, Bucureşti, 1986) (avec une Bibliographie exhaustive du theme).
73
General Spleny’s Beschreibung der Bukovina, 1775, in Bucovina în primele descrieri geografice, istorice, economice şi demografice, Ed. bilingue par Acad. Radu Grigorovici, Ed. de l’Academie Roumaine, Bucarest, 1998, p. 10–278; M. Iacobescu, Din istoria Bucovinei, vol. I (1774–1862), De la administraţie militară la autonomie provincială, Ed. Acad.Române, Bucureşti, 1993; I. Nistor, Istoria Bucovinei, Bucureşti, 1991.
74
G. Castellan, Histoire des Balkan((XIVe–XXe siecle), Paris, 1991; K. Jirecek, Istorija Srba, tome I–II, Beograd, 1952; B. Jelavich, History of the Balkans, op. cit; I. Nistor, Istoria Basarabiei, Chişinău, 1991; M. Todorova, Imagining… op.cit. chp. 7, p. 252–286; V. Traikov, Ideologhiceski …op. cit.
75
Folclorul medieval balcanic numără sute de texte care vorbesc de robire, «lanţuri de robi», «vânzarea robilor creştini», eliberarea de către haiduci a robilor; unul din ele este Ciclul bulgar şi sârb «Krali Marko». Vz. Narodne epske pjesme, II, Zagreb, 1964; Bălgarski junaşki epos epos, in Sbornik za narodhi Umoivorenija i Narodnopis, Kniga LIII, BAN, Sofia, 1971.
76
D. Kosev, V. Paskaleva, Vl. Diculescu, Despre situaţia şi activitatea economică a imigraţiei bulgare în Muntenia şi Oltenia în sec. al XIX-lea până la Războiul din 1877–1878, în relaţii româno-bulgare cele-a lungul veacurilor. Sec. XII–XIX, Studii, voi. l, Ed. Academiei, Bucureşti, 1971 p. 283–368; O. Cicanci, Companiile greceşti din Transilvania şi comerţul european în anii 1636–1746, Bucureşti, 1981.
77
Notis Botzaris, Visions balkaniques dans Ia preparation de la Revolution Grecque (1789–1821), Genève-Paris, 1962; Veselin Traikov, Ideologiceski… op. cit; C. Velichi, op.cit.
78
C. Papacostea-Danielopolu, Formaţia intelectualilor greci din ţările române (1750–1830), in Intelectuali din Balcani.. op. cit., p. 68–113; Olga Cicanci, Cărturari greci în ţările romane (sec. XVII–1750), in Intelectuali din… op. cit, p. 15–67; Elena Siupiur, Intelectuali bulgari de emigraţie în România în sec. al XlX-lea, in Intelectuali din.. op. cit., p. 114–162; C. Vatăşescu, Activitatea intelectuală şi culturală a albanezilor din România (1844–1942), în Intelectuali din… op. cit, p. 163–198; I. Konev, op. cit., vol. III p. 1–2; Emanuel Turczynski, Die deutsch-griechischen Kulturbeziehungen bis zur Berufung König Ottos, München, 1956; idem, Von der Aufklärung zum Frühliberalismus, München, 1985 (ed. roumaine, De la iluminism la liberalismul timpuriu, Ed. FCR, Bucureşti, 2000.
79
E. Hadjinikolova, op.cit.; G. S. Rakovski, op.cit.; Traikov, Jecev, Bălgarskata… op. cit., ch. 2-3-4 p. 50–156.
80
C начала османского нашествия на Балканы и вплоть до балканских войн 1912–1913 гг., т. е. в течение пяти веков в Юго-Восточной Европе имело место несколько сот восстаний и войн. Они привели к уничтожению населения в этом регионе в огромных масштабах. De la începutul invaziei otomane în Balcani şi până la războiale balcanice —1912–1913, adică pe parcursul celor 5 veacuri, în spaţiul strict al Sud-Estului au avut loc câteva sute de răscoale, insurecţii, războaie. Toate soldate cu măceluri de proporţii
