Nu am fost noi de vină, a început Nezla înainte ca altcineva să poată vorbi. − Stăteam în barul ăsta, ne vedeam de treabă, dădeam niște băuturi pe gât...
− Dădeai tu băuturi pe gât, răspunse Sora din scaun. Astrogatorul nu s-a deranjat nici măcar să-și deschidă ochii. − Eu dormeam.
− Da. Ei bine, oricum, stăteam acolo liniștite pe când curvarul ăsta mare și încrezut a venit la masa noastră, m-a pleznit pe spate și a încercat o tăvăleală la liber. Mă știi că-mi place să mă dau în bărci la fel ca oricine, dar era momentul greșit al ciclului, așa că i-am spus că nu, mulțumesc.
− I-ai spus să-și vadă de propriul utilaj, spuse Sora din fotoliu.
− Credeam că ai spus că dormeai, se plânse Nezla.
Sora deschise ochiul stâng. − Dar nu eram surdă, spuse ea. Ochiul s-a închis din nou.
− Ei bine, oricum, măgarul nu înțelegea refuzul. A început să fie mai îndrăzneț - probabil credea că orice femeie din bar e o curvă, nu? În cele din urmă, a trebuit să-l lovesc pentru a-mi apăra onoarea.
− De fapt, pentru a-ți apăra reputația. Te-a făcut frigidă...
− Nu contează cum m-a făcut, continuă Nezla repede. În orice caz, l-am bătut măr. Apoi, un prieten de-al lui a venit și a început să facă pe nebunu’, așa că a trebuit să-l trosnesc și pe el. Apoi, primul tip s-a ridicat din nou și a sărit cu pumnul la mine, dar a ratat...
− L-am împiedicat eu, interveni Sora.
− Și s-au izbit de alți doi cretini de la bar. Apoi a început bătaia. Probabil că erau vreo patruzeci sau cincizeci de gherțoi care veneau spre noi...
− Șaptesprezece.
− STAAAȚI! Strigă căpitanul Kirre. − Nu-mi mai pasă cum voi două nenorocite produse de concepție defectuoasă a mamei zmeilor ați ajuns la starea asta de lucruri. Sunteți de acum amândouă sancționate. În timpul liber, veți curăța Sectorul III și aștept să văd fiecare centimetru pătrat de durasteel curat și strălucitor la următoarea mea inspecție. Clar?
− Dar căpitane... a început Nezla să protesteze.
− Nu se face recurs la această decizie, a spus Luuj.
Nezla se uită la Bred, dar acesta afișă doar un zâmbet fad, dădu din umeri și își întinse ușor mâinile. Căpitanul îi aruncă o privire de mulțumire.
− Voi două ar fi bine să vă schimbați în combinezoane și să dați raportul din nou aici, le spuse Bred. − Vom decola destul de curând.
Sora se ridică agilă din scaun și o luă înainte și așa cei doi delincvenți părăsiseră încăperea ca să urce la cabinele lor de dormit.
− Ei bine, acum știm unde au fost cele două, spuse Luuj cu un hohot. − Dar încă nu avem niciun semn de la doctorul Curdyn.
− Aud cumva că cineva îmi ia numele în deșert? a sunat o voce veselă pe ton contralto dinspre Miez și doctorul navei a intrat în Camera de Desen.
Vini Curdyn era o blondă căpșună cu ochi albaștri și un nas delicat, la jumătatea din înălțimea sau forma Sorei și Nezlei. Era deja în combinezonul de un albastru palid, cu benzi transparente prin locuri interesante și cu un caduceu roșu și alb deasupra sânului stâng. Mersul ei avea o cadență îngâmfată în timp ce trecea prin cameră.
− Când ai venit la bord? o întrebă Luuj.
− O, cam de cinci minute. M-am schimbat în combinezon, Cap, de aceea am răspuns așa de târziu.
− Trebuie să mi te adresezi după titlul meu complet, doctore Curdyn. Și cum ai ajuns la bord fără să treci pe aici?
− Am lăsat în jos scara de urgență când am ieșit noaptea trecută, răspunse tărăgănat Vini. − M-am gândit că o să am nevoie să mă întorc la navă în grabă.
− E interzisă folosirea acestei scări, cu excepția cazurilor de urgență. Căpitanul Kirre se zburli mânioasă.
− Că bine zici, Cap. Depinde cum definești urgența, nu-i așa?
− Cum definești tu urgența, doctore?
− Doi ratați penibili mă urmăreeau pe alei cu armele încărcate. Dar nu-ți fă griji - i-am pierdut înainte să mă întorc aici.
Luuj Kirre își aruncă mâinile în aer, se întoarse spre Bred pentru o clipă, apoi ieși țanțoșă din cameră. − Du-te la Dru și spune-i să vină aici, spuse Bred după ea. Căpitanul își drese vocea cu putere în timp ce dispăru în Miez.
Bred s-a adresat medicului. − Chiar nu ar trebui să-i faci asta, Vini. Subminarea autorității o face foarte nefericită.
− Îmi pare rău, șefu'. Cuvintele lui Vini puteau fi apologetice, dar tonul ei neastâmpărat o contraziceau. − Am fost o fată rea. Presupun că va trebui să mă concediezi acum, nu?
− Ce ai face dacă aș face-o?
− De ce? Aș fi putut fi un celebru chirurg de creiere dacă nu te-aș fi lăsat să mă convingi să mă înrolez la bordul casei ăsteia de nebuni. S-ar putea să mai am timp să învăț să tricotez lobotomii înainte ca senectutea să mă ajungă din urmă.
− Îmi pare rău, Vini, se rânji Bred înapoi spre ea. − Nu de data asta. Chiar s-ar putea să avem nevoie de un doctor în această croazieră.
Ea ridică din umeri și se strecură într-un scaun. − Ei bine, nu poți ucide o fată pentru că încearcă. De ce stăm aici înăuntru? Nu ar trebui să plecăm deja?
− Lucrul ăsta de aici, și Bred îi arătă Arbitrul, vrea să ne țină o prelegere despre Vânătoarea de Comori înainte de a pleca. Trebuie să ne strângem cu toții și să ascultăm.
Căpitanul Kirre se întoarse în Camera Desenelor, și-i aruncă o privire lui Vini. În spatele ei, Dru Awa-om-anoth se uita, ca întotdeauna, ca un cățeluș lovit. Câteva momente mai târziu, Sora și Nezla au reapărut îmbrăcate în combinezoane. Al Sorei, spre deosebire de combinezoanele spațiale obișnuită, era strâns pe trup, accentuându-i toate colțurile. Era de un roșu strălucitor, cu o dungă albă care se întindea pe fiecare parte, de la bocanc la umăr. O linie albă subțire îi înconjura gâtul și se transforma într-o pereche de săgeți albe, îndreptate dinspre fiecare parte spre marginea de sus a fermoarului din față. Combinezonul Nezlei era de culoare albastru închis pe partea stângă și verde luminos pe dreapta, amestecându-se într-un desen verde și albastru în jos spre fermoar.
− În regulă, Arbitre, spuse Bred. − Trupa e aici. Rostește proclamația.
− Vânătoarea de Comori, a început robotul cu o voce metalică, este un concurs ținut o dată la fiecare douăzeci de ani, așa cum este descris în articolul III din Regulile complete, din care ați primit o copie la acceptarea cererii dvs. de înscriere și la care mă voi referi din
